DE CE CONSUM O CANTITATE MARE DE GRĂSIMI (INCLUSIV SATURATE) ȘI COLESTEROL (1)

În ultimii 60 de ani, aproape toată lumea a ajuns să creadă, mai devreme sau mai târziu, faptul că grăsimile saturate și colesterolul din alimente conduc la principala cauză de deces pe planetă: bolile cardiovasculare. Așa știți și voi despre aceste grăsimi și despre colesterol, nu-i așa? Probabil că da și, sincer să fiu, nici nu ar trebui să aveți rețineri în a recunoaște acest lucru. Pentru că aproape toți cred asta. De altfel, și eu am avut o perioadă destul de lungă de timp în care, lăsându-mă manipulat de o propagandă mincinoasă și ignorând, spre rușinea mea, adevărata știință în domeniu, m-am lăsat convins de acestă colosală și extrem de periculoasă eroare.

Într-adevăr, bolile cardiovasculare reprezintă cauza de deces numărul 1 în lume, aprope 18 milioane de oameni pierzându-și viața în fiecare an din pricina acestor afecțiuni 1. Dar este, oare, adevărat faptul că grăsimile saturate (tip de grăsimi aflate în special în alimentele de origine animală, cum ar fi carnea, untura, lactatele) și colesterolul din alimente sunt cele care conduc la aceste boli îngrozitoare și la atâtea decese? Ei, bine, nici vorbă de așa ceva, iar știința zilelor noastre susține acest lucru cu fermitate. Dar înainte să prezint toate informațiile științifice care susțin această realitate, cred că este absolut necesar să povestesc, pe scurt, cum s-a ajuns ca o planetă întreagă să fie de-a dreptul convinsă că grăsimile saturate și colesterolul din alimente sunt răspunzătoare de mărirea colesterolului seric, de înfundarea arterelor și de moartea, de multe ori subită, a milioane și milioane de oameni. Să o luăm, așadar, cu începutul.

În noiembrie 1955, la doar 2 luni după ce președintele american Dwight Eisenhower suferise un infarct, a avut loc, la sediul Organizației Mondiale a Sănătății de la Geneva, o întâlnire a experților în domeniu având ca subiect arteroscleroza și cauzele acesteia. La acest eveniment, omul de știință american Ancel Keys a formulat pentru prima dată ipoteza sa, numită „diet heart” hypothesis, conform căreia grăsimile conduc la colesterol mărit în sânge și, în mod implicit, la boli cardiovasculare. Inițial, Ancel Keys a considerat că toate grăsimile pot cauza creșterea colesterolului; de-abia mai târziu acesta s-a hotărât să pună întreaga vină în cârca unui singur tip de lipide: grăsimile saturate. Deși Keys nu a furnizat dovezi științifice concludente, 6 ani mai târziu, în 1961, American Heart Association a decretat faptul că grăsimile saturate reprezintă cauza bolilor cardiovasculare.

De ce a făcut AHA acest lucru? Pentru că bolile cardiovasculare grave o luaseră efectiv razna în America, însuși președintele Eisenhower suferind, în anii următori, un atac cerebral și alte câteva infarcturi. (Din păcate, s-a făcut abstracție că președintele american era un împătimit fumător de trabucuri și consumator de băuturi spirtoase.) În aceste condiții, American Heart Association, în contextul unei presiuni mediatice în creștere și în lipsa unor explicații și soluții reale, avea nevoie de un țap ispășitor. Și l-au găsit repede, fără a sta prea mult să se gândească și fără a le păsa că efectiv nu exista știință care să le susțină hotărârea, grăsimile saturate devenind, astfel, în mod oficial, cauza supremă a bolilor cardiovasculare.

În 1970, același Ancel Keys publică un studiu (The Seven Country Study), concluziile acestuia arătând că în țările unde se consumă cantități relativ scăzute de grăsimi saturate există o rată mai scăzută a bolilor cardiovasculare. Acest studiu observațional a avut, însă, o uriașă problemă: au fost luate în considerare doar datele culese din 7 țări (de aici vine și numele studiului), pentru simplu motiv că numai acestea se potriveau cu concluzia pe care și-o dorea, cu absolut orice preț, autorul cercetării. În schimb, datele culese din 15 țări, care nu arătau absolut nicio corelație între consumul de grăsimi saturate și bolile cardiovasculare, au fost ignorate cu desăvârșire. (Este important de știut, încă de pe acum, că studii recente, realizate în 42 de țări ale lumii nu au constatat existența niciunei corelații între consumul de grăsimi saturate și bolile cardiovasculare.)

Așadar, din cauza unor orgolii personale, a incompetenței profesionale și a presiunilor politice și mediatice, s-a ajuns ca un nutrient valoros să fie învinovățit, total pe nedrept, de suferința și moartea a milioane de oameni. Dar aceste motive nu au fost singurele care au condus la acest lucru, la acestea adăugându-se și interesele economice uriașe. Mai exact, un document publicat în 2016 în JAMA Internal Medicine a dezvăluit faptul că industria zahărului a plătit mită, în anii ’60, unor oameni de știință de la Harvard pentru a disculpa rolul negativ al zahărului în ceea ce privește bolile cardiovasculare și pentru a deturna vina spre grăsimile saturate 2. Rezultatele mincinoase emise de cei 3 oameni de știință în scopul de a determina concluzia dorită de Sugar Research Foundation (actualmente Sugar Association) au fost publicate, în anul 1967, într-un articol devenit, din păcate, un etalon respectat timp de 50 de ani de o mare parte a lumii medicală 3.

Ar fi fi enorm de multe lucruri de povestit pe acest subiect, dar cred că esențialul a fost spus. Din nefericire, timp de aproximativ 6 decenii am trăit o minciună urâtă, care nu a făcut altceva decât să ucidă multe zeci de milioane de oameni. Oamenii au redus, sub presiunea isterică a organismelor medicale și guvernamentale, consumul de produse de origine animală bogate în grăsimi saturate și în colesterol, înlocuindu-le cu zahăr, cereale rafinate și uleiuri vegetale industriale, adică tocmai cu adevărații vinovați de explozia bolilor cardiovasculare. Practic, începând cu anii ’60 și până în zilele noastre, bolile cardiovasculare au cunoscut o creștere fulminantă, într-un ritm cu mult mai mare decât până la ostracizarea grăsimilor saturate. Au greșit extrem de grav, iar această colosală eroare avea să coste viețile celor care îți puseseră toată încrederea în mâinile lor. Ce nebunie!

Astăzi, știm foarte bine faptul că grăsimile saturate și colesterolul din alimente nu au nicio legătură cu bolile cardiovasculare. Astfel, cel mai mare și mai complet studiu având ca temă grăsimile din alimente nu a descoperit absolut nicio corelație între consumul de grăsimi saturate și bolile cardiovasculare 4. O altă amplă recenzie a cercetărilor întreprinse cu privire la grăsimile saturate, realizată pe 600.000 de persoane din 19 țări și publicat în Annals of Internal Medicine, nu a găsit absolut nicio legătură între grăsimile saturate și bolile cardiovasculare, concluzionând că recomandările nutriționale conform cărora ar trebui să evităm grăsimile saturate și să le înlocuim cu uleiuri vegetale rafinate nu sunt susținute de dovezi științifice 5.

Într-un studiu riguros și cu mult mai complex decât studiul lui Ancel Keys, ce a fost publicat în Food & Nutrition Research în anul 2016, s-au analizat datele adunate timp de 16 ani din 42 de țări, cu privire la relația dintre diferite alimente și bolile cardiovasculare. Concluzia studiului a fost că nu există nicio legătură între carnea roșie (aliment bogat în grăsimi saturate) și bolile cardiovasculare, ci, dimpotrivă, că grăsimile de origine animală au rol protectiv împotriva acestor afecțiuni. În schimb, studiul a constatat că alimentele care au efectul cel mai devastator asupra sănătății sunt cele cu indice glicemic mare, cum ar fi cartofii, pâinea și cerealele 6.

În ceea ce privește colesterolul din alimente, toată lumea știe, cu siguranță, că gălbenușurile de ou sunt extrem de bogate în colesterol, acesta fiind și motivul pentru care mulți dintre noi le-am evitat sau le-am limitat drastic consumul. Dar nu sunteți curioși să aflați ce spun, cu adevărat, studiile serioase despre acest subiect? Ei, bine, un studiu realizat cu ajutorul a 118.000 de subiecți și publicat de American Medical Association în anul 1999 a arătat faptul că nu există nicio asociere între consumul de ouă și bolile cardiovasculare. Mai mult decât atât, studiul a constatat că persoanele care mănâncă 6 ouă săptămânal prezintă un risc mai scăzut de boli cardiovasculare decât cei care nu consumă ouă 7. De asemenea, un studiu clinic controlat randomizat (tip de studiu riguros și elocvent, în comparație cu studiile observaționale care nu stabilesc relații cauzale, ci doar corelații) a constatat că prin consumul a 12 ouă săptămânal nu este afectat aproape deloc nivelul colesterolului seric 8, iar un alt studiu a concluzionat, de asemenea, că nu există nicio legătură între consumul de ouă și bolile cardiovasculare sau atacul cerebral 9.

Un lucru util de cunoscut este faptul că, așa cum arată concluziile unui studiu clinic controlat randomizat, cei mai mulți dintre oameni (70% din populație) sunt hiporesponsivi în ceea ce privește colesterolul din alimente, ceea ce înseamnă că aportul alimentar de colesterol are un efect neglijabil asupra colesterolului total din sânge 10. În cazul unei părți mult mai reduse din populație (hiperresponsivii) se observă o mărire a nivelului de colesterol seric, dar acest lucru se întâmplă în mod proporțional atât în ceea ce privește colesterolul LDL, cât și cel HDL, proporția dintre acestea rămănând neschimbată, fără a exista o creștere a riscului îmbolnăvirii de afecțiuni cardiovasculare 11. De asemenea, un alt studiu a constatat că nu există nicio modificare a raportului dintre colesterolul LDL și HDL, nici în cazul hiporesponsivilor, nici în cel al hiperresponsivilor, chiar atunci când se consumă un supliment de 640 mg de colesterol pe zi 12.

În plus, un alt studiu a descoperit că anumite alimente bogate în colesterol, cum ar ouăle, fac ca așa-zisul colesterol „rău” (LDL) să devină mai puțin aterogenic (particulele au o densitate mai mare), devenind astfel mult mai puțin nociv 13. (În schimb, consumul de zahăr și carbohidrați rafinați conduce la formarea unor particule de LDL mici și dense, foarte periculoase, acestea fiind inflamatoare și având ca efect formarea de placă arterială. 14) În același timp, conform unui studiu foarte recent, publicat în anul 2017, consumul de până la 3 ouă pe zi mărește valoarea colesterolului „bun ” (HDL), îmbunătățind starea de sănătate a aparatului cardiovascular 15.

Pe de altă parte, fără a intra acum în amănunte, vreau doar să precizez că deși aproape toate celule organismului uman (cu excepția celulelor cerebrale) au capacitatea de a produce colesterolul atât de necesar organismului (voi vorbi despre rolul acestui într-un articol viitor), este nevoie, totuși, ca acest nutrient să fie asigurat și din surse alimentare. Astfel, deficitul de colesterol este asociat cu un declin al funcției cognitive și al memoriei, în special în cazul celor care au o dietă bogată în carbohidrați și săracă în grăsimi. Mai exact, un studiu publicat în European Journal of Internal Medicine arată că un deficit alimentar în ceea ce privește grăsimile și colesterolul poate contribui la apariția bolii Alzheimer 16.

Cred că lucrurile sunt mai mult decât clare și că frica isterică produsă de aceste tipuri de grăsimi trebuie să dispară o dată pentru totdeauna. De altfel, marii cardiologi ai lumii susțin răspicat că nu există niciun motiv pentru a restricționa aportul de alimente bogate în grăsimi saturate și colesterol. În acest  sens, până și în recomandările nutriționale oficiale ale autorităților americane, publicate în 2015 și valabile până în 2020, „colesterolul nu mai este considerat un nutrient îngrijorător”, pentru prima oară în istorie nemaiexistând recomandarea de a limita consumul acestui nutrient 17.

Din păcate, în ceea ce privește grăsimile saturate, organismele oficiale nu și-au corectat încă greșeala. Dar ce aș putea zice? Unii sunt mai conservatori și acceptă mai greu adevărul, pentru simplul motiv că este nou pentru ei. Sau poate contează și faptul că organismele medicale primesc finanțări uriașe de la marii producători de alimente procesate, de zahăr, de cereale, de medicamente? Oricum, este limpede că, mai devreme sau mai târziu, vor trebui să accepte și ei concluziile celor mai valoroși oameni de știință ai lumii. Pur și simplu, este un lucru inevitabil, după 60 de ani de minciună și de manipulare, nu credeți?

Personal, sunt mai mult decât lămurit și, chiar dacă mai există o mulțime de medici care, nefiind la curent cu știința actuală, încă mai consideră că grăsimile saturate și colesterolul din alimente ne pot ucide, nu am nicio teamă în a consuma cantități nelimitate de astfel de lipide. Mai mult decât atât, eu am ales grăsimile – saturate, mononesaturate și polinesaturate – ca principal combustibil al organismului. Da, exact, ați citit bine: nu numai că nu am nici reținere în a consuma tot felul de grăsimi (cu anumite excepții despre care voi vorbi în curând), inclusiv lipide despre care s-a crezut că  îți pot provoca moartea, dar am ajuns la concluzia că este mai bine pentru mine, din toate punctele de vedere, să adopt grăsimile (nu carbohidrații!) ca principală sursă de energie a organismului meu.

În ceea ce mă privește, între 50 și 75% din totalul caloriilor consumate zilnic sunt asigurate de grăsimi sănătoase (atenție, nu toate grăsimile sunt sănătoase!). Precizez că nu este vorba de dieta ketogenică, pe care o consider, într-adevăr, miraculoasă în scop terapeutic și chiar și în alte scopuri, dar care nu este indicată a fi ținută perioade foarte lungi de timp, ci de un stil de viață care, la fel ca în cazul tuturor celor care l-au adoptat, mi-a adus niște beneficii uriașe, în ceea ce privește sănătatea și performanța, atât din punct de vedere fizic, cât și mental.

Dar de ce fac, totuși, acest lucru aparent neobișnuit? De ce nu funcționez si eu, asemenea persoanelor „normale” (peste 90% din populația globului, probabil), cu glucoza metabolizată din carbohidrați (glucide)? Și de ce nu cred și eu, la fel cum s-a crezut până în urmă cu câțiva ani (și cum mai cred și astăzi cei care nu sunt la curent cu știința actuală), că glucoza este „regele” combustibililor, preferată de toate celulele corpului și în special de celulele nervoase? În schimb, de ce cred, cu tărie, că grăsimile sunt, de departe, cel mai potrivit, natural, sănătos și eficient combustibil pe care îl poate folosi organismul uman?

În articolul următor, pe care îl voi publica peste doar câteva zile, veți putea citi totul despre acest subiect, începând de la informații științifice și realitățile evolutive, până la experiența mea personală cu acest fenomenal stil de viață. Până atunci, aștept întrebări, comentarii, sugestii, critici și orice altceva ați vrea să îmi transmiteți în legătură cu acest subiect.

P.S. În cazul în care considerați că munca mea este una folositoare, care merită să continue și să fie susținută, începând de astăzi aveți posibilitatea să faceți acest lucru devenindu-mi patroni pe platforma Patreon. În schimbul susținerii voastre, veți primi accesul la o serie de facilități, în funcție de nivelul de membership ales, începând de la postări speciale, accesibile doar patronilor, răspunsuri la întrebări și posibilitatea de a propune și vota următoarele subiecte abordate, până la sesiuni/ ședințe/ consultații private lunare (desfășurate pe Skype sau la telefon), având ca subiect oricare dintre temele voastre de interes. În schimb, cu ajutorul acestor contribuții, voi putea acorda cu mult mai mult timp studiului și scrierii unor noi materiale, cu mult mai elaborate și mai bine documentate. În plus, intenționez să aloc o parte din timpul meu pentru a ajuta în mod gratuit cât mai mulți oameni în nevoie. (Puteți afla mai multe aici.)

De altfel, fără a mă substitui vreodată cadrului medical, am ajutat, în timp, cu rezultate extrem de bune, numeroase persoane dornice să-și vindece anumite afecțiuni, să-și schimbe stilul de viață sau să-și îmbunătățească performanța. Așadar, dacă printre voi există persoane interesate de aceste lucruri, nu ezitați să mă contactați.

Puteți afla mai multe lucruri despre mine și activitatea mea accesând secțiunea Despre mine a blogului.

 

Referințe științifice:

(1) World Heart Day. WHO calls for accelerated action to prevent the world’s leading global killer. http://www.who.int/cardiovascular_diseases/en/

(2) Cristin E. Kearns, DDS, MBA; Laura A. Schmidt, PhD, MSW, MPH; Stanton A. Glantz, PhD. Sugar Industry and Coronary Heart Disease Research. A Historical Analysis of Internal Industry Documents. JAMA Intern Med. 2016;176(11): 1680-1685. doi: 10.1001/jamainternmed.2016.5394. https://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/article-abstract/2548255

(3) McGandy RB, Hegsted DM, Stare FJ. Dietary fats, carbohydrates and atherosclerotic vascular disease. N Engl J Med. 1967 Aug 3;277(5):245-7 concl. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/5339699

(4) Astrup A, Dyerberg J, Elwood P, Hermansen K, Hu FB, Jakobsen MU, Kok FJ, Krauss RM, Lecerf JM, LeGrand P, Nestel P, Risérus U, Sanders T, Sinclair A, Stender S, Tholstrup T, Willett WC. The role of reducing intakes of saturated fat in the prevention of cardiovascular disease: where does the evidence stand in 2010? Am J Clin Nutr. 2011 Apr;93(4):684-8. doi: 10.3945/ajcn.110.004622. Epub 2011 Jan 26. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21270379

(5) Chowdhury R, Warnakula S, Kunutsor S, Crowe F, Ward HA, Johnson L, Franco OH, Butterworth AS, Forouhi NG, Thompson SG, Khaw KT, Mozaffarian D, Danesh J, Di Angelantonio E. Association of dietary, circulating, and supplement fatty acids with coronary risk: a systematic review and meta-analysis. Ann Intern Med. 2014 Mar 18;160(6):398-406. doi: 10.7326/M13-1788. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24723079

(6) Grasgruber P, Sebera M, Hrazdira E, Hrebickova S, Cacek J. Food consumption and the actual statistics of cardiovascular diseases: an epidemiological comparison of 42 European countries. Food Nutr Res.2016 Sep 27; 60:31694. doi: 10.3402/fnr.v60.31694. eCollection 2016. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27680091

(7) Hu FB, Stampfer MJ, Rimm EB, Manson JE, Ascherio A, Colditz GA, Rosner BA, Spiegelman D, Speizer FE, Sacks FM, Hennekens CH, Willett WC. A prospective study of egg consumption and risk of cardiovascular disease in men and women. JAMA. 1999 Apr 21;281(15):1387-94. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10217054

(8) Fuller NR, Caterson ID, Sainsbury A, Denyer G, Fong M, Gerofi J, Baqleh K, Williams KH, Lau NS, Markovic TP. The effect of a high-egg diet on cardiovascular risk factors in people with type 2 diabetes: the Diabetes and Egg (DIABEGG) study-a 3-mo randomized controlled trial. Am J Clin Nutr. 2015 Apr;101(4):705-13. doi: 10.3945/ajcn.114.096925. Epub 2015 Feb 11. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25833969

(9) Rong Y, Chen L, Zhu T, Song Y, Yu M, Shan Z, Sands A, Hu FB, Liu L. Egg consumption and risk of coronary heart disease and stroke: dose-response meta-analysis of prospective cohort studies. BMJ. 2013 Jan 7;346:e8539. doi: 10.1136/bmj.e8539. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23295181

(10) Katz DL, Evans MA, Nawaz H, Njike VY, Chan W, Comerford BP, Hoxley ML. Egg consumption and endothelial function: a randomized controlled crossover trial. Int J Cardiol. 2005 Mar 10;99(1):65-70. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15721501

(11) Christopher N. Blesso, Maria Luz Fernandez. Dietary Cholesterol, Serum Lipids, and Heart Disease: Are Eggs Working for or Against You? Nutrients. 2018 Apr; 10(4): 426. Published online 2018 Mar 29. doi:  10.3390/nu10040426. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5946211/

(12) Herron KL, Vega-Lopez S, Conde K, Ramjiganesh T, Roy S, Shachter NS, Fernandez ML. Pre-menopausal women, classified as hypo- or hyperresponders, do not alter their LDL/HDL ratio following a high dietary cholesterol challenge. J Am Coll Nutr. 2002 Jun;21(3):250-8. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12074253

(13) Ballesteros MN, Cabrera RM, Saucedo Mdel S, Fernandez ML. Dietary cholesterol does not increase biomarkers for chronic disease in a pediatric population from northern Mexico. Am J Clin Nutr. 2004 Oct;80(4):855-61. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15447890

(14) Siri PW1, Krauss RM. Influence of dietary carbohydrate and fat on LDL and HDL particle distributions. Curr Atheroscler Rep. 2005 Nov;7(6):455-9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16256003

(15) DiMarco DM, Missimer A, Murillo AG, Lemos BS, Malysheva OV, Caudill MA, Blesso CN, Fernandez ML. Intake of up to 3 Eggs/Day Increases HDL Cholesterol and Plasma Choline While Plasma Trimethylamine-N-oxide is Unchanged in a Healthy Population. Lipids. 2017 Mar;52(3):255-263. doi: 10.1007/s11745-017-4230-9. Epub 2017 Jan 13. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28091798

(16) Seneff S, Wainwright G, Mascitelli L. Nutrition and Alzheimer’s disease: the detrimental role of a high carbohydrate diet. Eur J Intern Med. 2011 Apr;22(2):134-40. doi: 10.1016/j.ejim.2010.12.017. Epub 2011 Jan 26. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21402242

(17) Dietary Guidelines Advisory Committee. 2015. Scientific Report of the 2015 Dietary Guidelines Advisory Committee: Advisory Report to the Secretary of Health and Human Services and the Secretary of Agriculture. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service, Washington, DC; February 2015. https://health.gov/dietaryguidelines/2015-scientific-report/

Articol scris de Nick Teodorescu
Numele meu este Nick Teodorescu, iar una dintre marile bucurii ale vieții mele este să studiez, să învăț, să gândesc și să scriu despre lucrurile care mă pasionează și pe care le consider esențiale. ​(CITEȘTE TOT)