CUM SE VINDECĂ ANXIETATEA ȘI DEPRESIA (FĂRĂ MEDICAMENTE SAU PSIHOTERAPIE)

anxietatea depresia

Dacă suferi de simptome specifice depresiei și/ sau anxietății este bine de știut că nu ești singur. De fapt, depresia afectează în zilele noastre o parte semnificativă din populație, ajungând să fie principala cauză de dizabilitate în lume. Iar anxietatea este, de asemenea, sub toate formele pe care le poate îmbrăca, o afecțiune extrem de des întâlnită. Înspăimântător, nu-i așa? Ei, bine, și eu am fost unul dintre acești oameni, fiind afectat un timp foarte îndelungat de anxietate, atacuri de panică și depresie. Și pentru că eu am reușit să elimin complet absolut toate simptomele care nu mi-au dat pace atâta amar de vreme, sunt absolut convins că și tu poți să le depășești în cel mai scurt timp. Cu o singură condiție, însă: să fi corect informat în ceea ce privește știința reală și să acționezi în consecință.

Dar să o luam cu începutul. De ce nu am folosit medicamente anxiolitice și antidepresive? Zoloft? Prozac? Xanax? Valium? Și de ce nu am umblat, timp de ani și ani de zile, pe la tot felul de terapeuți, aparținând unei palete largi de orientări psihoterapeutice? Ei, bine, aceștia ar fi fost pașii “normali”, pe care i-aș fi urmat în cazul în care aș fi ales modelul obișnuit, răspândit pe scară largă atunci când vine vorba de tratarea depresiei și anxietății.

De ce nu am făcut, însă, aceste lucruri? În ceea ce privește folosirea medicamentelor antidepresive și anxiolitice, e bine de știut că acest mod de intervenție se bazează pe o teorie veche de aproximativ 60 de ani, conform căreia depresia și anxietatea sunt cauzate de un dezechilibru chimic al neurotransmițătorilor din creier, în special al serotoninei și nerepinefrinei. Problema este, însă, că această teorie nu poate fi privită ca un adevăr absolut. În primul rând, această teorie nu a putut fi niciodată validată științific pentru simplul motiv că este efectiv imposibil să se măsoare nivelul de serotonină din creierul unei ființe umane aflate în viață. Pur și simplu, nu există niciun fel de test sau metodă de investigare.

În plus, în ultimii ani, o serie de studii și de specialiști pun în mod serios la îndoială validitatea acestei teorii. Dar subiectul este, fără îndoială, deosebil de complex, existând foarte multe aspecte neînțelese încă de știință. Personal, am indicii solide care mă fac să cred că o parte dintre depresivi au, într-adevăr, o deficiență de serotonină. Dar, cu siguranță, așa cum voi arăta mai târziu, acest lucru nu se întâmplă în toate cazurile de depresie.

Așadar, o primă concluzie ar fi că medicamentele antidepresive pot avea potențialul de a fi utile doar în anumite cazuri, adică în ceea ce privește persoanele care suferă, cu adevărat, de o deficiență de serotonină (sau noradrenalină). Asfel se explică faptul că în foarte multe cazuri medicamentele antidepresive nu au niciun efect de amelioare a simptomelor. Astfel, un studiu realizat pe 4000 de pacienți cu tulburare depresivă majoră a arătat că doar 31% dintre aceștia au intrat în remisie după 14 săptămâni de tratament medicamentos1. Știți ce reprezintă acest procent, de aproximativ 30%? Exact procentajul atribuit, de regulă, efectului placebo. Atât și nimic mai mult!

Dar asta nu e tot. Pentru a înțelege mai bine lucrurile este important să mai știm cum funcționează aceste medicamente. Intuitiv, ați putea bănui că rolul acestora este acela de a “rezolva” această deficiență, adică de a stimula, cumva, producerea unei cantități mai mari, în parametri optimi, de serotonină. Fac antidepresivele acest lucru? Nicidecum. Ceea ce fac aceste medicamente este să împiedice reabsorbția firească, naturală a serotoninei în neuroni și să o păstreze activă în mod artificial.

Iar acesta lucru nu ar fi chiar o tragedie, dacă nu ar exista 2 probleme importante. În primul rând, este absolut necesar să se știe că efectele adverse ale acestor medicamente pot fi serioase, de la deteriorarea ficatului, acumularea de kilograme în plus sau disfuncții sexuale, până la agresivitate extremă și la sinucidere 2 3 4. În plus, o mare problemă o reprezintă faptul că renunțarea la aceste medicamente este un proces foarte dificil și de lungă durată, care, atenție!, trebuie parcurs în mod obligatoriu doar sub îndrumarea unui medic psihiatru competent.

În al doilea rând, mai trebuie subliniat faptul că, în cele mai multe cazuri, folosirea unor substanțe chimice artificiale, cu atât mai mult cu cât acestea pot fi periculoase pentru organism, nu poate reprezenta soluția ideală, atâta timp cât există o alternativă 100% naturală. Exact, ați înțeles bine, atunci când este vorba de o deficiență de serotonină avem la îndemână folosirea precursorilor naturali ai acestei substanțe, care s-au dovedit, prin numeroase studii științifice, a fi deosebit de eficienți în majoritatea covârșitoare a cazurilor.

Nu pot încheia subiectul medicamentelor antidepresive și anxiolitice fără a preciza că nu este înțelept să vedem lucrurile în alb și negru. În cazul unor diagnostice psihiatrice mai complexe și severe folosirea medicamentelor pare a fi singura soluție pentru salvarea unor vieți și pentru ameliorarea simptomaticii. Ceea ce cred, însă, că este fundamental greșit este prescrierea medicamentelor pe scară largă, ca primă metodă de intervenție terapeutică. Într-o abordare cu adevărat conștientă, acestea ar trebui prescrise doar ca ultimă variantă, atunci când toate celelalte metode au fost epuizate, și doar atunci când urgența sau severitatea cazului o impune cu adevărat.

Cu promisiunea că voi intra în amănunte și voi lămuri aceste aspecte cu prima ocazie, merg acum mai departe pentru a mă referi, pe scurt, la psihoterapie. Am urmat studii universitare și postuniversitare de psihologie (master în psihoterapii psihanalitice) și iubesc ideea de psihoterapie. Cred că, în anumite condiții, cu un psihoterapeut de înaltă clasă, cu metoda psihoterapeutică potrivită și cu precădere în cazul unui trecut traumatic evident, psihoterapia poate avea, cu siguranță, un efect pozitiv.

Cu toate acestea, în practică există câteva probleme. În primul rând, trebuie să vă spun cu toată responsabilitatea și seriozitatea că a găsi un psihoterapeut cu adevărat bun este un lucru extraordinar de dificil.  Aceasta este realitatea, din păcate, și sunt obligat să o spun. De asemenea, procesele terapeutice tind a avea o durată de timp îndelungată, sunt costisitoare, sunt dificile din punct de vedere emoțional, au potențialul de a dăuna (în cazul în care terapeutul nu este extrem de bine pregătit) și, în extrem de multe cazuri, nu se impun ca metodă propriu-zisă de vindecare (veți înțelege imediat la ce mă refer cu această ultimă afirmație).

“Cel mai bun medicament dintre toate este să înveți oamenii cum să nu aibă nevoie de acesta.” (Hipocrat)

Personal, ca om care studiază și experimentează tot ce ține de optimizarea minții și corpului de foarte mulți ani, am descoperit că există o abordare care de cele mai multe ori este net superioară acestor instrumente clasice de intervenție în cazul depresiei și anxietății. Astfel, din ce în ce mai multe studii științifice de ultimă oră și din ce în ce mai mulți specialiști de talie mondială susțin că atât depresia și anxietatea, cât și multe alte afecțiuni psihice și neurologice pot fi puse, în mare măsură, pe seama stilului de viață. Mai exact, am constatat că există 5 factori care influențează decisiv echilibrul emoțional: somnul, mișcarea, lumina, mediul și, pe departe cel mai important dintre toate, alimentația.

De altfel, studiile științifice sunt extrem de clare, acestea arătând, în mod repetat, că între comportamentul alimentar și sănătatea psihică este o legătură clară, și nu doar una de asociere, ci de evidentă cauzalitate. Zeci și zeci de studii epidemiologice, studii controlate randomizate (etalonul de aur în cercetarea nutrițională) și meta-analize arată, din nou și din nou, aceleași rezultate: alimentația obișnuită, de tip occidental, este asociată cu depresia și anxietatea, iar adoptarea unei alimentații potrivite, îmbogățită cu anumite suplimente specifice, conduce la îmbunătățiri radicale și de foarte multe ori rapide 5 6 7 8 9 10.

„Toate bolile pornesc din tractul digestiv”, spunea Hipocrat, părintele medicinei. Astăzi, în ceea ce privește axa creier-tract digestiv, la două milenii și jumătate după ce au fost spuse aceste cuvinte, oamenii de știință descoperă din ce în ce mai multe legături dintre aceste 2 sisteme. Astfel, sistemul nervos enteric, care este parte integrantă a tractului digestiv și este numit și “al doilea creier”, comunică cu creierul prin 100 de milioane de celule nervoase. Un alt aspect interesant este faptul că în tractul digestiv există de 400 de ori mai multă serotonină (neurotransmițător numit și “hormonul fericirii”) decât în creier. De asemenea, se știe astăzi că 80% din sistemul imunitar, care s-a dovedit a fi în strânsă legătură cu creierul, se află în tractul digestiv. De altfel, există o ramură distinctă a medicinii, numită psihoneuroimunologie, care studiază relația dintre psihic, sistemul nervos și sistemul imunitar.

Și pentru că tocmai am amintit de sistemul imunitar, vreau să profit de ocazie pentru a vorbi puțin despre a doua teorie importantă care încearcă să fundamenteze cauzele apariției depresiei. Țineți minte că puțin mai devreme vă povesteam despre teoria deficitului de serotonină ca fiind teoria predominantă a cauzei depresiei timp de mai multe decenii. Ei, bine, cea de-a doua teorie este cea care consideră că inflamația cronică este cauza apariției anxietății și depresiei.

Astfel, teoria științifică numită “Immune Cytokine Model of Depression (ICMD)” susține că depresia nu este o afecțiune propriu-zisă, ci semnul existenței unei activări cronice a sistemului imunitar 11. În timpul reacției inflamatorii, se produc anumite molecule de natură proteică numite citokine, acestea conducând la diferite simptome psihiatrice și neurologice. Ce înseamnă asta, de fapt? Înseamnă că depresia este un simptom al inflamației cronice din organism. Iar studiile care susțin acest lucru sunt numeroase și foarte convingătoare 1213141516.

De asemenea, există și alte cauze care pot conduce la depresie și anxietate, unele dintre ele fiind, însă, în strânsă legătură cu inflamația cronică (și chiar determinate de aceasta). Deși, în scop didacticist, le voi trata separat, precizez că mare parte a cauzelor sunt interconectate și interdependente, fiind necesar să fie abordate împreună. Așadar, depresia și/ sau anxietatea pot fi cauzate de diferite probleme la nivelul tractului digestiv, cum ar fi: dezechilibrul microbian sau disbioza intestinală, permeabilitatea intestinală (cauzată, la rândul ei, de inflamația cronică) și anumite bacterii (SIBO), paraziți sau ciuperci 17.

Alte cauze ale anxietății și depresiei mai sunt și anumite deficiențe ale altor neurotransmițători (dopamină, oxitocină, endorfine)dereglări hormonale (cortizol, hormoni tiroidieni, testosteron, estrogen), nivelul fluctuant al zahărului din sânge și al secreției de insulină, deficiențele nutriționale (vitaminele B12, D, B2, B6, colină, folat, magneziu, zinc, Omega 3 DHA și EPA), o alimentație bogată în metionină și săracă în glicină, intoxicația cu metale grele sau cu chimicale, mutația genei MTHFR 181920212223. Menționez că multe dintre aceste cauze se întrepătrund, fiind, de asemenea, interconectate și interdependente.

Voi dezvolta, pe larg, în articole viitoare toate aceste cauze, explicând exact care sunt legăturile dintre ele, precum și mecanismele prin care acestea provoacă simptomele depresiei și anxietății. Deocamdată, este important să reținem care sunt, în linii mari, cauzele reale ale acestor afecțiuni.

Înțelegeți acum de ce spuneam mai devreme că există o abordare a depresiei și anxietății superioară celor clasice, pe care o prefer în mod indiscutabil? Cum ar putea fi eficient un tratament cu antidepresive de tip SSRI pentru o persoană a cărei depresie este cauzată de o disbioză intestinală? Sau cum ar putea fi cu adevărat eficientă psihoterapia pentru o persoană a cărei depresie este cauzată de o deficiență de vitamina B12?

“Fie ca hrana să-ți fie medicament și medicamentul să-ți fie hrană.” (Hipocrat)

Sincer să fiu, deși studiez nutriția de aproximativ 10 ani, până în acel moment nu îmi imaginasem că poate fi atât de importantă și că efectele pe care le poate avea asupra creierului pot fi atât de puternice și de miraculoase. Din fericire, tot mai mulți profesioniști din domeniul sănătății, inclusiv psihiatri, au înțeles puterea enormă a nutriției asupra sănătății creierului și al organismului, în general. De altfel, în țările avansate din punct de vedere medical s-au dezvoltat două noi discipline senzaționale:

  • psihiatria nutrițională, care presupune tratarea afecțiunilor specifice cu ajutorul terapiei nutriționale;
  • psihologia nutrițională, care reunește psihologia cu nutriția în scopul educării și oferirii suportului în ceea ce privește conștientizarea legăturii dintre comportamentul alimentar și sănătatea mintală.

Pe de altă parte, din păcate, foarte mulți oameni nu au încă acces la soluțiile de care au, cu adevărat, nevoie. Zi de zi vorbesc cu oameni disperați, care se confrunță cu depresia și anxietatea de ani de zile. Deși au încercat totul, de medicamentele prescrise de psihiatru și până la psihoterapie, rezultatele pozitive sunt fie insignifiante, fie lipsesc cu desăvârșire. 3, 5, 10 ani de chin și niciun rezultat? De ce atâta suferință când vindecarea completă și definitivă poate fi obținută în doar câteva săptămâni?

Pentru mine, unul, rezultatele au fost incredibile. Efectiv, totul s-a schimbat. Niciun alt atac de panică. Nicio altă clipă de anxietate. Nicio altă stare depresivă. În schimb, mă bucur de un nivel energetic mai ridicat ca oricând, de o dispoziție afectivă pozitivă și extrem de echilibrată, de un somn suficient și odihnitor și așa mai departe.

Evident, doriți să știți ce trebuie făcut, la modul cel mai concret, pentru a avea aceste rezultate. Ei, bine, în linii mari, pilonul principal pe care se bazează procesul de vindecare a depresiei și anxietății presupune adoptarea unei alimentații naturale, ancestrale (care, în plus, este și cea mai gustoasă din lume), antiinflamatoare, extrem de densă în nutrienți și bogată în grăsimi sănătoase, conținând alimente integrale, neprocesate, nerafinate, cu indice glicemic mic (și încărcătură glicemică mică) și cu efect prebiotic și probiotic, atât de origine animală, cât și de origine vegetală. În același timp, se elimină alimentele inflamatorii, alergene, procesate, rafinate, cu indice glicemic mare (și încărcătură glicemică mare), precum și cele care conțin metale grele sau chimicale toxice. Se folosesc, după caz, anumite suplimente nutritive (aminoacizi, acizi grași, micronutrienți). Individualizarea alimentației și a suplimentării se face în funcție de anumite particularități personale, de simptomatologie, de istoric etc. 

De asemenea, se acordă atenția cuvenită și celorlalte aspecte pe care eu le consider factori principali ai vindecării emoționale: somnul, mișcarea, lumina și mediul. Numai în acest fel, prin abordarea ființei umane ca tot unitar, ca întreg, se pot obține rezultate extraordinare. Toate aceste schimbări ale stilului de viață vor provoca un reset complet al organismului și în special al creierului, având drept consecință directă echilibrarea psiho-emoțională și dispariția completă și definitivă a tuturor simptomelor specifice depresiei și/ sau anxietății.

Cred, cu tărie, că atunci când complexul corp-minte este integrat, atunci când acesta devine un întreg, ajungem să accesăm o putere fantastică, de existența căreia nu aveam nici cea mai mică idee. Noi, oamenii, suntem rezilienți prin natură, iar cele 3 milioane de ani de evoluție stau mărturie acestui fapt. După ani și ani de studiu și de experiență directă, m-am convins că un eveniment traumatizant (abuz, pierdere, boală) tinde a conduce la forme foarte severe de anxietate și depresie pe fondul unui corp și creier care nu funcționează în parametri optimi. Altfel, vor exista, desigur, durere, doliu, suferință, dar acestea vor putea fi gestionate cu succes prin uimitoarea nostră putere interioară. Să fie foarte limpede, nu generalizez, dar aceasta pare a fi, în experiența mea, tendința predominantă.

În articolele care vor urma în perioada imediat următoare voi dezvolta la modul cel mai concret tot ceea ce ține de modul de alimentație, dar și de celelalte schimbări ale stilului de viață necesare vindecării.

Dacă vă interesează subiectul, te invit să-mi urmărești în continuare atât articolele de pe blog, cât și postările de pe Facebook și Instagram. Cu siguranță, voi reveni și cu alte informații folositoare și de interes.

Dacă te confrunți cu simptome specifice anxietății sau depresiei și dorești să beneficiezi de cea mai eficientă metodă de vindecare, poți să-mi scrii folosind formularul din secțiunea Contact, adresele de email sau pagina de Facebook. De asemenea, poți să îmi scrii și pe Whatsapp. 

 

WhatsApp us

 

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să îl împărtășești și prietenilor tăi!

 

Referințe științifice:

(1) Rush AJ. STAR*D: what have we learned?. Am J Psychiatry. 2007;164(2):201-204. doi:10.1176/ajp.2007.164.2.201. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17267779/

(2) Wang SM, Han C, Bahk WM, Lee SJ, Patkar AA, Masand PS, Pae CU. Addressing the Side Effects of Contemporary Antidepressant Drugs: A Comprehensive Review. Chonnam Med J. 2018 May;54(2):101-112. doi: 10.4068/cmj.2018.54.2.101. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29854675/

(3) Ferguson JM. SSRI Antidepressant Medications: Adverse Effects and Tolerability. Prim Care Companion J Clin Psychiatry. 2001;3(1):22-27. doi:10.4088/pcc.v03n0105. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC181155/

(4) Sobieraj DM, Baker WL, Martinez BK, et al. Adverse Effects of Pharmacologic Treatments of Major Depression in Older Adults. Rockville (MD): Agency for Healthcare Research and Quality (US); March 2019. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30964616/

(5) Lassale, C., Batty, G.D., Baghdadli, A. et al. Healthy dietary indices and risk of depressive outcomes: a systematic review and meta-analysis of observational studies. Mol Psychiatry 24, 965–986 (2019). https://doi.org/10.1038/s41380-018-0237-8. https://www.nature.com/articles/s41380-018-0237-8#citeas

(6) Parletta N, Zarnowiecki D, Cho J, et al. A Mediterranean-style dietary intervention supplemented with fish oil improves diet quality and mental health in people with depression: A randomized controlled trial (HELFIMED). Nutr Neurosci. 2019;22(7):474-487. doi:10.1080/1028415X.2017.1411320. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29215971/

(7) Firth J, Marx W, Dash S, et al. The Effects of Dietary Improvement on Symptoms of Depression and Anxiety: A Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials [published correction appears in Psychosom Med. 2020 Jun;82(5):536] [published correction appears in Psychosom Med. 2021 Feb-Mar 01;83(2):196]. Psychosom Med. 2019;81(3):265-280. doi:10.1097/PSY.0000000000000673. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6455094/

(8) Jacka FN, O’Neil A, Opie R, et al. A randomised controlled trial of dietary improvement for adults with major depression (the ‘SMILES’ trial) [published correction appears in BMC Med. 2018 Dec 28;16(1):236]. BMC Med. 2017;15(1):23. Published 2017 Jan 30. doi:10.1186/s12916-017-0791-y. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5282719/

(9) Jacka FN, Mykletun A, Berk M, Bjelland I, Tell GS. The association between habitual diet quality and the common mental disorders in community-dwelling adults: the Hordaland Health study. Psychosom Med. 2011;73(6):483-490. doi:10.1097/PSY.0b013e318222831a. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21715296/

(10) Jacka FN, Pasco JA, Mykletun A, et al. Association of Western and traditional diets with depression and anxiety in women. Am J Psychiatry. 2010;167(3):305-311. doi:10.1176/appi.ajp.2009.09060881. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20048020/

(11) Ronald S. Smith. Cytokines and Depression: How Your Immune System Causes Depression. 2010. http://www.cytokines-and-depression.com/chapter7.html

(12) Michael Berk, Lana J Williams, Felice N Jacka, Adrienne O’Neil, Julie A Pasco, Steven Moylan, Nicholas B Allen, Amanda L Stuart, Amie C Hayley, Michelle L Byrne, Michael Maes. So depression is an inflammatory disease, but where does the inflammation come from? MC Medicine 2013 11: 200. https://doi.org/10.1186/1741-7015-11-200

(13) Dowlati Y, Herrmann N, Swardfager W, Liu H, Sham L, Reim EK, Lanctôt KL. A meta-analysis of cytokines in major depression. Biol Psychiatry. 2010 Mar 1; 67(5): 446-57. doi: 10.1016/j.biopsych.2009.09.033. Epub 2009 Dec 16. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20015486

(14) Pasco JA, Nicholson GC, Williams LJ, Jacka FN, Henry MJ, Kotowicz MA, Schneider HG, Leonard BE, Berk M. Association of high-sensitivity C-reactive protein with de novo major depression. Br J Psychiatry. 2010 Nov; 197(5): 372-7. doi: 10.1192/bjp.bp.109.076430. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21037214

(15) Reichenberg A, Yirmiya R, Schuld A, Kraus T, Haack M, Morag A, Pollmächer T. Cytokine-associated emotional and cognitive disturbances in humans. Arch Gen Psychiatry. 2001 May; 58(5): 445-52. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11343523

(16) Hannestad J, DellaGioia N, Bloch M. The effect of antidepressant medication treatment on serum levels of inflammatory cytokines: a meta-analysis. Neuropsychopharmacology. 2011 Nov; 36(12): 2452-9. doi: 10.1038/npp.2011.132. Epub 2011 Jul 27. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21796103

(17) Megan Clapp, Nadia Aurora, Lindsey Herrera, Manisha Bhatia, Emily Wilen, Sarah Wakefield. Gut microbiota’s effect on mental health: The gut-brain axis. Clin Pract. 2017 Sep 15; 7(4): 987. Published online 2017 Sep 15. doi:  10.4081/cp.2017.987. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5641835/

(18) Jack van Honk, Peter A. Bos, David Terburg, Sarah Heany, Dan J. Stein. Neuroendocrine models of social anxiety disorder. Dialogues Clin Neurosci. 2015 Sep; 17(3): 287–293. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4610613/

(19) Endocrine Society. High blood sugar causes brain changes that raise depression risk. ScienceDaily. ScienceDaily, 23 June 2014. https://www.sciencedaily.com/releases/2014/06/140623092011.htm

(20) Ehsan Ullah Syed, Mohammad Wasay, Safia Awan. Vitamin B12 Supplementation in Treating Major Depressive Disorder: A Randomized Controlled Trial. Open Neurol J. 2013; 7: 44–48. Published online 2013 Nov 15. doi:  10.2174/1874205X01307010044. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3856388/

(21) Altamura C, Maes M, Dai J, Meltzer HY. Plasma concentrations of excitatory amino acids, serine, glycine, taurine and histidine in major depression. Eur Neuropsychopharmacol. 1995; 5 Suppl: 71-5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8775762

(22) Maryse Bouchard, David C. Bellinger, Jennifer Weuve, Julia Matthews-Bellinger, Stephen E. Gilman, Robert O. Wright, Joel Schwartz, Marc G. Weisskopf. Blood lead levels and major depressive disorder, panic disorder, and generalized anxiety disorder in U.S. young adults. Arch Gen Psychiatry. Author manuscript; available in PMC 2010 Dec 1. Published in final edited form as: Arch Gen Psychiatry. 2009 Dec; 66(12): 1313–1319. doi:  10.1001/archgenpsychiatry.2009.164. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2917196/

(23) Simon Gilbody, Sarah Lewis, Tracy Lightfoot. Methylenetetrahydrofolate Reductase (MTHFR) Genetic Polymorphisms and Psychiatric Disorders: A HuGE Review. American Journal of Epidemiology, Volume 165, Issue 1, 1 January 2007, Pages 1–13. https://doi.org/10.1093/aje/kwj347