DE CE AR TREBUI SĂ ÎNCERCI DIETA RAW VEGANĂ

dieta raw vegana
Faptul că strămoșii omului modern au profitat de descoperirea focului pentru a obține, prin prepararea termică a alimentelor, o hrană mai concentrată și mai bogată din punct de vedere caloric decât cea naturală, crudă (raw vegană), este o realitate de care, fără îndoială, am profitat din plin, acesta lucru fiind, probabil, în acele vremuri foarte grele, ingredientul de care a fost nevoie pentru dezvoltarea și chiar pentru supraviețuirea ca specie.

Din fericire, însă, acele vremuri extrem de dificile sunt demult apuse. În zilele noastre, datorită nivelului de civilizație atins și al progresului științific pe care am reușit să îl realizăm, ne putem permite “luxul” de a pune în practică cunoștințele avansate ale nutriției moderne, de a profita de bogăția și ușurința cu care ne putem procură cele mai bune alimente și, în consecință, de a trăi cel mai sănătos stil de viață pe care și l-a permis vreodată omenirea.

Concret, există în lumea nutriției voci foarte avizate și extrem de convingătoare care susțin, cu argumente solide, faptul că o dietă bazată preponderent pe alimente crude (fructe, legume, nuci și semințe) este mult mai sănătoasă decât dieta clasică, alcătuită în imensa majoritate din mâncare gătită, procesată la temperaturi înalte. În acest sens, am sintetizat cele mai importante argumente care susțin că o dietă preponderent crudivoră (raw vegană) reprezintă o alegere foarte benefică pentru sănătatea noastră:

1. În anul 1930, la Institutul de Chimie Clinică din Lausanne (Elveția), o echipă condusă de dr. Paul Kouchakoff (nominalizat pentru Premiul Nobel în 1945) a realizat o cercetare privind efectele alimentelor (gătite față de cele crude) asupra sistemului imunitar. În urma acestei cercetări, s-a descoperit un lucru extrem de interesant: imediat după ingerarea alimentelor gătite, în organismul uman are loc o creștere semnificativă a numărului de globule albe (leucocite).

De ce este acest lucru atât de interesant? Pentru că leucocitele au ca rol neutralizarea factorilor agresori, cum ar fi infecțiile, traumele sau expunerea la chimicale toxice. Care este concluzia? Organismul uman reacționează imediat după consumarea alimentelor gătite la temperaturi înalte la fel cum o face atunci când este expus la factori agresori, periculoși și toxici. Acest fenomen, numit inițial de cercetători leucocitoză digestivă, a fost rebotezat în concordanță cu efectele negative produse cu numele de leucocitoză patologică.

Cercetarea a mers mai departe, studiindu-se și reacția organismului la ingerarea unor alimente crude, rezultatul fiind unul spectaculos: numărul de leucocite a rămas constant, neexistând nicio creștere a acestuia. Așadar, concluzionând, se poate spune că mâncarea procesată la temperaturi înalte nu este recunoscută de organism drept hrană naturală și este tratată de acesta ca un element agresor și toxic, în timp ce hrană crudă, naturală, nu provoacă aceeași reacție de autoapărare prin producerea unui număr crescut de globule albe. Din păcate, deși aceste rezultate nu au putut fi contestate cu argumente valide, studiul nu a fost replicat niciodată de alți cercetători (de ce oare?!) și nu a condus la o schimbare de paradigmă științifică în ceea ce privește nutriția sănătoasă.

2. Alimentele gătite la temperaturi înalte își pierd aproape în totalitate nutrienții, cu precădere enzimele atât de necesare unei digestii corecte și complete, dar și vitaminele vitale pentru bună funcționare a organismului. Astfel, vitaminele solubile în apă (vitamina C și vitaminele complexului B – B1, B2, B3, B5, B6, B7 și B8) și cele solubile în grăsimi (A, D, E și K), precum și mineralele, cu precădere calciul, magneziul, potasiul și potasiul, sunt în mare parte distruse. În schimb, prin consumarea fructelor, legumelor, nucilor și semințelor crude și proaspete, așa cum au fost create de natură, poți beneficia de toți acești nutrienți absolut esențiali pentru sănătate.

3. Alimentele gătite sunt acide, având, din această cauză, un efect negativ asupra organismului. Mai exact, organismul este obligat să mențină, în permanență, un pH al sângelui cuprins între 7,35 și 7,45, orice variație a acestuia (prin scădere) conducând la probleme grave de sănătate (acidoză metabolică) și chiar la moarte. De aceea, există o serie de mecanisme foarte sofisticate și complexe prin care organismul realizează acest proces de homeostază (echilibru), dar acest lucru se realizează, din păcate, cu costuri destul de mari pentru sănătate. Astfel, pentru combaterea excesului de aciditate introdus în corp prin mâncarea gătită, organismul se folosește de calciul depozitat în oase și, apoi, de funcția excretoare a rinichilor, reușindu-se, în acest mod, eliminarea “cenușei acide”. Așadar, în urma acestui proces, organismul este văduvit de o bună cantitate de calciu, consecință fiind slăbirea sistemului osos, și, în plus, rinichii ajung să fie, în timp, grav afectați prin această suprasolicitare inutilă la care sunt supuși în mod sistematic.

4. Alimentele gătite la temperaturi înalte pierd gustul plăcut al ingredientelor crude și devin, practic, necomestibile în lipsă unui adaus semnificativ de sare, uleiuri sau alte astfel de ingrediente. În consecință, ajungem să consumăm o cantitate mult prea mare de sare, cu multiple efecte negative asupra stării de sănătate, dar și de uleiuri nesănătoase, total lipsite de alți nutrienți (100% grăsime), acestea fiind puternic procesate, deseori falsificate, nenaturale și inutile organismului. Ne putem pune, pe bună dreptate, o întrebare: oare ce ne spune despre o mâncare faptul că aceasta nu are gust decât prin adăugarea a numeroase condimente, deși este gătită prin folosirea unor alimente care în starea lor naturală (crude) au o savoare deosebită? Să fie acest fel de alimentație cea mai sănătoasă și înțeleaptă alegere?

5. Hrană gătită la foc poate fi cancerigenă, fiind vorba de anumiți compuși foarte periculoși, care sunt dezvoltați în special în carnea gătită la temperaturi ridicate. De altfel, în anul 2015, Organizația Mondială a Sănătății a catalogat carnea procesată ca fiind cancerigenă, constatându-se, după analizarea a 800 de studii realizate de 22 de experți din 10 țări ale lumii, că un consum zilnic de numai 50 de grame de carne procesată crește probabilitatea îmbolnăvirii de cancer colorectal cu 18%.

6. Din cauza faptului că este tratată de organism ca un corp străin, agresor, hrană gătită la temperaturi înalte îngreunează, obosește și secătuiește de energie, iar acest lucru poate fi observat, cu ușurință, după fiecare masă, de fiecare dintre noi. În schimb, este la fel de lesne de constatat că o masă alcătuită exclusiv din fructe și legume proaspete are, în mod aproape instantaneu, un rol revigorant și puternic energizant.

raw vegan

7. Ceea ce a reprezentat cândva, pentru strămoșii noștri, un mare avantaj (densitatea și bogăția calorică care caracterizează mâncarea gătită) a devenit, de multe ori, în zilele noastre, un mare inconvenient, care conduce frecvent la acumularea de kilograme în plus. În schimb, hrană vie, raw vegană, care este mult mai săracă caloric, dar mult mai bogată în nutrienți, ajută la dobândirea și menținerea unei greutăți corporale ideale.

8. Adoptarea unui stil alimentar bazat pe hrană vie (raw vegană) are efecte extrem de pozitive în ceea ce privește încetinirea procesului de îmbătrânire și păstrarea unui fizic plăcut și tânăr până la vârste înaintate. De altfel, efectele asupra tenului și ale pielii, în general, devin vizibile imediat după adoptarea acestei diete (tenul se curată de acnee și de impurități, față devine suplă, întinsă și luminoasă, cearcănele dispar etc.).

9. O serie de specialiști din domeniul sănătății susțin că o dietă raw vegană, în special atunci când este alcătuită din produse organice, poate fi factorul hotărâtor în stoparea și chiar vindecarea unor boli foarte grave, cum ar fi cancerul, diabetul sau bolile cardiovasculare. De altfel, există mii de mărturii ale unor pacienți care, adoptând acest mod de alimentație, s-ar fi vindecat în mod miraculos de afecțiuni în fața cărora medicina tradițională era complet neputincioasă.

10. Principalele categorii de alimente care se consumă doar gătite sunt, în același timp, asociate cu cele mai multe alergii, intoleranțe, reacții negative, precum și afecțiuni și probleme de sănătate grave. Este vorba în primul rând de carne, dar și de ouă și de anumite cereale, existând multe argumente medicale în favoarea evitării acestora în dietă umană. Să fie acest lucru o întâmplare? Probabil că nu.

Trecând în revistă toate argumentele menționate, rămâne să tragem linie și să ajungem la o concluzie cât mai practică și benefică sănătății noastre. Ar trebui să rămânem la dieta clasică, alcătuită aproape în totalitate din alimente puternic procesate termic? Ar trebui să încercam să adoptăm o dietă exclusiv crudivora (raw vegană)? Sau există, poate, și o cale în care putem să le îmbinăm pe cele două? Din fericire, da, o astfel de abordare există.

Adoptă, așadar, o dietă în care predomină fructele, legumele, nucile și semințele, toate crude. Faptul că natură oferă tuturor speciilor de pe față pământului exact hrană necesară, perfectă, de care au nevoie în funcție de particularitățile fiziologice ale fiecăreia, este imposibil de contestat, atât din punct de vedere pur logic, cât și din cel eminamente științific. Ce argumente ar putea există în sprijinul teoriei care ar susține că noi, oamenii, suntem singura specie din lume fața de care natură a greșit, fiind nevoie de intervenția noastră și de folosirea focului pentru a îndrepta această pretinsă eroare? Evident că niciun astfel de argument nu poate sta în picioare. Nu mai trăim în Paleolitic, avem la dispoziție surse de hrană proaspătă și foarte diversificată și avem informațiile necesare adoptării celor mai bune decizii în ceea ce privește sănătatea. De ce am continuă să consumăm doar hrană “moartă”, lipsită aproape în totalitate de micronutrienti, când am putea alege, în schimb, hrana adevărată, firească, naturală și vie?

Prin urmare, încearcă să introduci în propria dietă cât mai multe fructe, în principal, dar și o mulțime de verdețuri proaspete, rădăcinoase, crucifere sau alte legume, la care se adaugă cantități moderate de nuci sau semințe crude. Mai exact, cea mai bună opțiune pentru un mic dejun sănătos o reprezintă fructele proaspete, fie integrale, fie sub formă de smoothie sau de suc proaspăt, obținut prin presare la rece. De asemenea, se recomandă ca prânzul să fie alcătuit din fructe la discreție sau dintr-o salată mare, preparată din cât multe ingrediente proaspete, bogate în nutrienți.

În ceea ce privește procesarea termică a hranei, păstrează în dietă doar acele alimente gătite care devin mai sănătoase prin prepararea la foc. Cartofii, morcovii, cartofii dulci, spanacul, ardeii, sparanghelul, brocoli, vinetele, roșiile, ciupercile și leguminoasele sunt considerate a fi mai potrivite consumului atunci când sunt gătite la foc, fie pentru că în stare crudă nu sunt comestibile (cartoful, leguminoasele), fie pentru că sunt mai ușor digerabile (ciupercile), fie pentru că devin mai bogate din punct de vedere nutrițional (roșiile gătite conțin mai mult licopen, un antioxidant foarte important pentru sănătatea creierului, a sistemului cardiorespirator și pentru prevenirea cancerului).

Pentru că am discutat despre alimente crude și gătite, este necesar să facem câteva precizări necesare pentru a înțelege, cu exactitate, ce înțelegem prin acești termeni și unde anume se trasează graniță dintre cele două categorii de alimente. Pe de o parte, alimentele sunt considerate crude (raw) dacă nu au fost expuse la o temperatură mai mare de 42 de grade Celsius, existând, așadar, și posibilitatea preparării la temperaturi blânde, care nu afectează absolut deloc conținutul nutrițional al respectivelor ingrediente. În cazul în care alimentele sunt expuse unei temperaturi înalte timp îndelungat, așa cum am subliniat și anterior, micronutrientii sunt distruși în marea lor majoritate, rezultând doar un produs bogat în calorii ”goale”, aproape lipsit de o reală valoare nutrițională. Ca soluție de mijloc, acceptabilă din punct de vedere nutrițional putem alege alimentele care, deși sunt gătite la foc, sunt preparate fie la aburi, fie pentru o perioadă foarte scurtă de timp (doar câteva minute).

Concluzionând, recomandăm ca primele două mese ale zile să fie în exclusivitate alcătuite din alimente complet crude sau preparate la cel mult 42 de grade Celsius, iar seară, la cină, să fie consumat un fel de mâncare gătit la foc, alegându-se dintre ingredientele recomandate anterior, la care se adaugă o salată din verdețuri asezonată cu un dressing din avocado sau semințe. Acest lucru este indicat pentru a nu exista ca reacție la nivelul organismului leucocitoza patologică despre care am vorbim la început; se consideră că acest efect nedorit nu apare chiar dacă se consumă alimente gătite la foc, atâta timp cât cel puțin 51% din volumul alimentelor consumate la o masă îl constituie hrana crudă (raw vegană). Per total, pe parcursul zilei, proporția ideală pentru sănătate între alimentele crude și cele gătite este de 8 la 2 (80% crud și 20% gătit), deși se consideră că ai adoptat această dieta dacă ponderea alimentelor crude este de 60-70% din totalul alimentelor.

(Articol scris pentru blogul partenerilor mei de la Unicorn Naturals)

P.S. Ești reprezentantul unui brand care se adresează nevoilor reale ale oamenilor (sănătate, nutriție, sport, wellbeing, wellness)? Dorești să te adresezi zilnic unui public format din mii de potențiali clienți? Dorești să-ți promovezi produsele sau serviciile pe blogul meu? Sau poate dorești să-ți creez propriul blog de succes, pe care să scriu periodic un conținut original, valoros și apreciat de oameni? Dacă răspunsul tău este afirmativ, contactează-mă și îți voi spune, pe larg, cum te pot ajuta. Iar dacă nu mă cunoști încă suficient de bine, poți afla mai multe lucruri despre mine și despre blogul meu aici

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să îl împărtășești și prietenilor tăi!

Articol scris de Nick Teodorescu
Numele meu este Nick Teodorescu, iar acesta este blogul de atitudine și conștientizare pe care scriu, din pasiune și cu speranța la o lume mai bună. Îmi place să provoc, să ajut și să inspir oamenii pentru a reuși să depășească barierele, mentalitățile și paradigmele distructive, în scopul de a schimba în bine modul în care gândesc și își trăiesc viața. Acesta este, de altfel, scopul acestui blog. (CITEȘTE TOT)